O, tu, cifra 9
Azi este 9 septembrie, adica 9/9. Exact peste un an va fi 9/9/9 [hai sa inchidem ochii la cifra 2 (din 2009), lasati-ma sa visez in voie].
9/9/9 in stare profunda de ebrietate arata ca 6/6/6 …
Mie imi place cifra 9. Cifra 9 m-a urmarit si continua sa ma urmareasca peste tot. Cifra 9 imi poarta noroc. Biletul 9 la examene, intrebarea 9 la teste, numarul 9 in autobus si lantul de aberatii continua la nesfirsit. Recent, am descoperit ca daca adun cifrele din coordonatele mele de intersectie cu terra (adica, data, luna si anul nasterii) tot la 9 ajung. Si mai recent decat precedentul recent, am obtinut cifra 9 adunand toate cifrele din numarul cardului meu bancar.
Eu, incepind de astazi 9/9, si pana la 9/9/9, voi face 9 lucruri pe care, din varii motive, nu am reusit sau am indraznit sa le fac pana acum [primul cred ca ar fi sa dorm mai mult si sa bredesc mai putin 
]. Ziua de 9/9/9 va incununa capodopera …
Nonsens impotent
Citeam undeva zilele astea ca viata nu trebuie sa fie tratata ca pe un obiectiv in sine, ci trebuie sa fie descoperita in fiecare zi. Acest lucru mi-a amintit de alte cuvinte care sunau cam asa: cand a fost ultima data cand ai facut ceva pentru prima data? …..
Unde a disparut buchetul mare de trandafiri rosii de pe biroul meu, trandafiri pe care eu ieri singura mi i-am facut cadou? De ce mi-am dat seama de disparitia florilor astea superbe abia acum seara cand mergeam spre casa?
De ce un magazin de mobila tre’ sa se numeasca “Barcelona”, mai ales ca intrarea este intr-un bloc vechi de locuit care sta sa se darame in orice moment, iar geamurile numai a Barcelona nu-ti vorbesc?…
O zi incolor de linistita.
