http://www.youtube.com/watch?v=dCNlAaV1OgE
Mi-am pus firele de la mp3 in ureche, am stins lumina in odaie, iar mai apoi cu degetele bronzate am strivit flacara luminarilor de pe geam, am tras aer in piept pentru un oftat adinc si… am amutit. Nu era din cauza ca am adormit la jumatate de inspiratie, ci pentru ca am ramas vrajita de ceea ce am vazut prin geam: lumina felinarului din fata blocului cadea misterior deasupra virfurilor de copaci care se leganau intr-un “slow motion” tulburator de mistic, insotit de ritmurile muzicii ce se revarsa la mine in urechi. Mi-am amintit de Twin Peaks si era pentru prima data cand acest gand nu-mi genera fiori de frica. Am adormit vrajita.
Soacra mica a zis,
august 30, 2008 la 7:25 pm
Pai asta e formula fericirii!
Ena a zis,
august 31, 2008 la 8:38 am
Ce putin ii trebuie omului pentru a fi fericit…:) Uneori o secunda e de ajuns…
trulala a zis,
august 31, 2008 la 10:05 am
constientizare si acceptare …
1. atunci cand esti constient de complexitatea si frumusetea naturii/lumii/universului, atunci intelegi ca tot ceea ce credeai ca te face nefericit sunt niste fleacuri, de care ne agatam, pentru ca de fapt ne este frica sa fim fericiti mai mult decat o secunda!
2. acceptare in sens: daca poti schimba ceva spre ‘binele’ imaginar din mintea ta – schimbi, daca nu poti – accepti pentru moment situatia asa cum este, ca nu degeaba este -> poate fi o lectie pentru unii. Greseala noastra este critica exagerata, care creaza o tensiune intre Eu si lume, asta inchide usile, blocheaza ‘Dao’/ fluxul vietii/ optiunile.
Ena a zis,
august 31, 2008 la 10:30 am
Gandurile sunt profunde, multumesc:)
“Greseala noastra este critica exagerata, care creaza o tensiune intre Eu si lume, asta inchide usile, blocheaza ‘Dao’/ fluxul vietii/ optiunile”
Uneori suntem prea preocupati de a ne complica viata, incit nu reusim sa observam frumosul ce ne inconjura. Am observat ca cat mai intens fortam nota, cu atit mai intens o dam in bara.
trulala a zis,
august 31, 2008 la 11:49 am
cu placere
m-am inspirat din si m-am regasit in filozofia orientala…
desi aceste idei poate suna cam idealist si fantastic, am experimentat de cateva ori si functioneaza, cheitza e in a exersa pana devine automatism… asa cum gandurile noastre negative/stereotipurile sunt automatisme, asa si cele pozitive pot deveni